Era confortului sau era confuziei?

Trăim într-o veritabilă eră a confortului. Ne-am aștepta ca, în consecință, această evoluție să se reflecte și-n viața psihică în forma unui confort și echilibru emoțional. Contrar așteptărilor, însă, asistăm la o amplificare globală a tulburărilor afective și o confuzie generală tot mai adâncă. Acesta este primul dintr-o serie de episoade pe care mi-am propus să le realizez cu scopul de a explicita acest mecanism obscur al confuziei și dezechilibrului intern.

Celulele nervoase noi distrug amintirile vechi

research_neurotheology_2

Te-ai întrebat vreodată de ce întâmpini dificultăţi în a-ţi aminti diverse lucruri din trecut?

Contrar intuiţiei generale conform căreia neuroni noi înseamnă memorie mai bună, pentru orice persoană care se străduieşte să-şi conserve amintirile, regenerarea cerebrală este ultimul lucru pe care şi l-ar dori.

Rezultatele unei cercetări (Sheena Josselyn şi Paul Frankland)  publicate pe 12 mai, anul acesta, relevă faptul că neuronii nou formaţi în hipocamp – o regiune cerebrală implicată în formarea amintirilor, pot destructura informaţii engramate anterior. Rezultatele ar putea explica de ce este atât de dificilă reactualizarea informaţiilor infantile – amintirile din copilărie.

În cazul oamenilor şi altor câteva mamifere, în regiunea hipocampului (o structură subcorticală în formă de căluţ de mare) se nasc neuroni pe tot parcursul vieţii, la început mai intens, apoi din ce în ce mai lent, odată cu vârsta. Cercetări anterioare au relevat faptul că stimularea proliferării neuronale  înainte de un proces de învăţare contribuie la sporirea capacităţii de engramare. Cercetarea de faţă, însă, sugerează faptul că neuronii care se formează după  ce informaţia nouă a fost învăţată, o degradează.

Conţinutul memoriei are la bază înlanţuiri de neuroni. Este lesne de înţeles că atunci când într-o astfel de înlănţuire se interpoziţionează neuroni noi, reprezentarea “stocată” în aceasta se distruge dar concomitent, capacitatea de stocare a informaţiei creşte.

Despre existenţa neurogenezei se ştie deja de ceva timp. În urmă cu mai bine de 10 ani, însă, Henriette van  Praag a descoperit unul dintre cele mai uimitoare lucruri despre acest fenomen. Experienţa poate regla ratadiviziunii celulare, supravieţuirea neuronilor nou formaţi (celule stem nervoase) şi abilitatea acestora de a se integra într-un circuit neuronal existent. Soarecii adulţi care au fost mutaţi dintr-o cuşcă simplă, goală, într-una mai mare, dotată cu roţi de alergat şi alte obiecte, au experimentat o semnificativă intensificare a neurogenezei. Este suficient ca şoarecii să alerge într-o roată pentru ca numărul de celule în diviziune din hipocamp să se dubleze.

sursa:

Scientific American, 12 mai 2014

Scientific American, 1/2004