Beneficii

 beneficii

● La 20 de minute de la inhalarea ultimul fum de ţigară tensiunea arterială scade la valori normale. Pulsul cardiac si temperatura membrelor revin la valori normale.

● La 8 ore de la stingerea ţigării nicotina se reduce cu 93,75%.

La 12 ore, oxigenul si monoxidul de carbon se normalizeaza

● La 24 de ore riscul de accident vascular şi de moarte subită scade. Anxietatea asociata sevrajului atinge maximul, urmand ca in urmatoarele 2 saptamani sa atinga nivelul normal.

● La 48 de ore gustul şi mirosul se îmbunătăţesc. Terminatiile nervoase lezate incep sa se refaca. Furia si iritabilitatea ating maximul.

● La 72 de ore nicotina a disparut complet din organism. Peste 90% din metabolitii nicotinei (mai putin cotinina) au fost excretati prin urina. sImptomele sevrajului incep sa scada in intensitate. Respiraţia devine mai uşoară deoarece bronhiile incep sa se relaxeze. Capacitatea functionala a plamanului incepe sa creasca.

La 7 zile mai apar pana la 3 pofte pe zi, cu durata de maxim 3 minute. Dupa ziua nr.10, vei avea 2 pe zi

● La 2 săptămâni circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte. Circulatia sanguina la nivelul gingiilor e la fel cu cea a unui nefumator. Se imbunatateste circulatia periferica si hidratarea pielii. Ridurile premature specifice incep sa dispara.

La 3 saptamani, receptorii nicotinici ai acetilcolinei (in special alfa-4 beta-2) revin la nivel de nefumator.

La 4 saptamani simptomele psihologice ale sevrajului – furia, iritabilitatea, anxietatea, agitatia, nerabdarea, insomnia, deprimarea –  au disparut complet.

La 2 luni rezistenta la insulina s-a normalizat, in ciuda castigarii in greutate circa 2,7 kg.

La 3 luni, Circulatia sangvina si conditia fizica s-a imbunatatit semnificativ.Tusea cronica (daca a fost), acum a disparut complet. In cazul in care inca mai persista, e cazul sa vizitezi un medic!

La 6 luni sistemul imunitar s-a imbunatatit. Inflamatiile si tulburarile cronice sunt din ce in ce mai rare.

● La 9 luni cilii din plamani s-au regeneral, crescand capacitatea plamanului de a gestiona mucusul, de a se pastra curati, reducandu-se astfel riscul infectiilor. Congestiile induse de fumat de la nivelul sinusurilor, oboseala si dificultatile de respiratie au scazut simtitor.

● La 1 an riscul de boli coronariene, atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale s-a redus cu peste 50%.

● La 5 ani riscul de hemoragie subarahnoida s-a redus cu 59%. Daca esti femeie, riscul de a dezvolta diabet este egal cu cel al unui nefumator. Riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag s-a redus cu 50%. În plus, funcţia cardiovasculară poate fi comparată cu cea a unui nefumator.

● La 10 ani riscul mortalitatii de cancer pulmonar a fost redus cu 50% in cazul in care fumai un pachet pe zi. Riscul diagnosticarii cu cancer pulmonar este cu pana la 70% mai mic comparativ cu un fumator. Celulele precanceroase au fost inlocuite cu celule sanatoase. De asemenea, riscul de cancer vezical si pancreatic s-a redus semnificativ. Riscul de diabet este la nivel de nefumator.

La 13 ani riscul pierderii dintilor este similar cu cel al unui nefumator (fumatorii au, in medie, cu 6 dinti mai putin decat nefumatorii).

● La 15 ani riscul de boli coronariene este similar cu cel al unui nefumator. Riscul de cancer pancreatic este la nivel de nefumator.

La 20 ani organismul tau este similar cu cel al unui nefumator.

De ce fumezi?

de ce fumezi_nobg 

Mă relaxează, mă scapă de stres, mă ajută să mă concentrez, îmi place, socializez mai uşor. 

Fumatul satisface nevoi create de fumatul însuşi, întreţinând cercul vicios al dependenţei. Un fumător întâmpină stres suplimentar faţă de un nefumător în aceeaşi situaţie problematică, surplusul de stres provenind din faptul că stresul grăbeşte instalarea sevrajului prin stimularea acidităţii urinei care, la rându-i grăbeşte excreţia nicotinei din organism. De aceea, în situaţii de stress, aprinzându-ţi o ţigară ai senzaţia că reduci nivelul de stres. În realitate, nu faci altceva decât să-ţi cobori nivelul stresului la nivel de nefumător.

Fumatul te ajută să te concentrezi atunci când sevrajul te împiedică. Nu cred că după o ţigară devii mai concentrat decât un nefumător.

Îţi place să fumezi. Trebuie să recunoşti că nu toate ţigările pe care le fumezi într-o zi îţi fac plăcere. Cele mai multe probabil le fumezi robotic, mecanic, fără a le acorda vreo importanţă, fără a-ţi rămâne în memorie. Unele ţigări îţi cad chiar prost, te fac să te simţi rău, să ai ameţeli, senzaţie de greaţă. Totusi, există una-două ţigări care chiar îţi plac. Ţigara de după un film la cinema etc… Evident, după ce s-a instalat sevrajul, fumatul unei ţigări  restabileşte echilibrul chimic la nivelul receptorilor nicotinici, generând plăcere. Dar nevoia fiziologică de nicotină este cauzată de modificarea fizico-chimică a funcţionalităţii cerebrale de către fumat. Cu alte cuvinte, ca sa-ţi placă o ţigară, trebuie să suferi de sevraj.

Dacă găseşti dificil să socializezi altfel decât ieşind la fumoar cu colegii, este posibil să ai o problemă emoţională din spectrul tulburărilor anxioase care întăreşte dependenţa de nicotină. Chiar crezi că nefumătorii socializează cu dificultate, fiindu-ţi inferiori din acest punct de vedere?

Indiferent de motivele pentru care fumezi, ori sunt create de dependenţa de nicotină ori sunt absurde. Pentru fumat există doar două motive valide: vrei cu orice preţ să mori în chinuri sau îţi place la nebunie sevrajul si vrei să-l experimentezi tot restul vieţii.